My Dive in: Romana English
RSS Articole My Dive

Alcoolul şi scufundările: oare merită?

În majoritatea cazurilor, când spui cuiva că eşti scafandru te-au etichetat deja ca tipul/tipa mişto care practică un sport extrem. Eşti înotătorul perfect, curajos până în pânzelealbe – fără frică de apă, rechini sau orice altă creatură care pândeşte în albastrul oceanului, în super formă şi pregătit/ă să practice un aşa sport „periculos”, ca să nu mai zicem scump. Se uită la tine cu admiraţie, poate gândindu-se că ei nu vor fi niciodată în stare să facă acelaşi lucru… Sau cel puţin aşa mi s-a spus în multe situaţii când am îndrăznit să deschid gura şi să afirm că sunt scafandru;). Realitatea este că scufundările sunt ca orice alt sport: înveţi ce trebuie să faci şi apoi aplici la fiecare scufundare ce ai învăţat, înveţi din experienţă şi de la alţii, înveţi prin a te instrui suplimentar continuu. Ca sport, bineînţeles că trebuie să fii oarecum în formă pentru a-l practica; în orice caz scafandrii adună o vastă varietate de stiluri de viaţă şi indivizi, mici sau mari, slăbuţi sau rotunjori, tineri sau în vârstă, fumători sau nefumători, băutori sau anti-alcool. Când te scufunzi recreaţional, adică din când în când, nu atunci când lucrezi ca scafandru profesionist, când eşti în vacanţă, la soare, relaxat şi făcând ceea ce îţi place – scuba, o bere sau două ţi s-ar putea strecura în mână la sfârşitul unei zile de scufundări. Însa întrebările de luat în calcul sunt: ce repercursiuni are cosumul de alcool asupra ta ca scafandru şi dacă chiar merită să bei când eşti într-o excursie axată pe scufundări? Alcoolul şi corpul tău: ritmul de eliminare din corp şi consecinţe Fără îndoială, organisme individuale reacţionează diferit la alcool, metabolizându-l în ritm diferit. Poate este interesant de aflat cum te afectează alcoolul pe tine, personal, ca să ştii cum să gestionezi situaţia când te afli într-o excursie de scufundări. O listă informativă (nicidecum exhaustivă) arată că eliminăm alcoolul în ritmuri diferite, în funcţie de:

- vârstă (pe măsură ce înaintăm în vârstă ne ia mai mult timp să îl eliminăm din sistem); - sex (de obicei femeile elimină alcoolul mai rapid decât bărbaţii, deşi grăsimea corporală mai crescută şi dimensiunile mai reduse ale unei femei conduc la nivele mai ridicate de alcool în sânge); – rasă sau origine etnică (alcoolul este metabolizat de o enzimă a ficatului numită alcooldehidrogenază [ADH]; nivelul acestei enzime diferă de la rasă la rasă, fiind mai ridicat la europeni şi uneori aproape inexistent la asiatici sau la cei de pe continentul american, de unde şi ocazionala „roşeaţă” pronunţată a feţei care poate fi observată ca reacţie); – condiţie fizică (greutatea corporală influenţează viteza cu care alcoolul dispare din corp, în timp ce o condiţie fizică mai bună va grăbi procesul într-o anumită măsură); – cantitatea de alimente consumată înainte de a bea (mâncarea ingerată încetineşte asimilarea alcoolului); – cât de repede a fost consumat alcoolul (băutul repede – mai multe băuturi la o singură ocazie sau concursuri de băut – poate copleşi ficatul, care nu reuşeşte să proceseze decât cam o băutură pe oră); – consumul de droguri sau medicamente cu reţetă (adesea acestea pot interacţiona cu alcoolul şi îi pot înrăutăţii efectele).

Cristian Mărgărit, specialist român în nutriţie, fitness şi stil sănătos de viaţă a explicat pentru mydive.ro cum afectează alcoolul corpul uman: „Chiar dacă industria producătoare îţi induce ideea că «un consum moderat de alcool e benefic pentru sănătate», realitatea este că această «moderaţie» este stabilită de ştiinţă la câteva grame de alcool pe zi, scăzând de la 14-28g (una-două porţii standard pe zi) la 7g în ultimii ani. Adică echivalentul a 50-100ml de vin sau 100-150ml de bere (în funcţie de conţinutul fiecărei băuturi). Efectele «benefice» sunt încă incomplet explicate ştiinţific (se prezintă doar statistici pe oameni care au un mod de viaţă necunoscut), însă cele nocive sunt nenumărate şi afectează negativ cele mai multe ţesuturi din corpul omenesc. Consumul cronic de alcool, chiar şi la doze mici, poate duce, în timp, la o uzură a sistemului nervos şi hormonal, cu îmbătrânire prematură a organismului şi apariţia bolilor degenerative înainte de vreme. Pentru femei dozele «permise» de alcool se reduc la jumătate, iar efectele negative (în special cancerul de sân) sunt semnificativ mai mari decât la bărbaţi.Bineînţeles, ţine de fiecare în parte când şi cât de mult bea, dar ar trebui să alegeţi cu totul conştienţi  de consecinţele pe care alcoolul le are asupra corpului vostru (schimbare de dispoziţie şi comportament, probleme cardiace şi hepatice, sistem imunitar slăbit etc.). Alcoolul şi scufundările: mahmureli, judecată deteriorată, performanţă diminuată În altă ordine de idei, chiar şi atunci când alcoolul a fost parţial sau total eliminat din sistem, să te trezeşti mahmur şi să te scufunzi are un impact imens asupra ta şi a partenerului de scufundare. Dacă eşti sau ai fost sub influenţa alcoolului în ultimele 24h, conform DAN şi Camerei de scufundări londoneze, rezultatul este:

- conştiinţă de sine redusă; – atenţie scăzută; – abilităţi micşorate de detectare vizuală; – judecată deteriorată: declinul abilităţii de a procesa informaţii (chiar şi după ce nivelul alcoolului este zero – mahmureală); – probleme de memorie; – timp de reacţie scăzut; – abilităţi diminuate de execuţie a unor sarcini psihomotoare; – lipsa inhibiţiilor; – ca să nu mai pomenim că ideea de a vomita în detentor – care devine o posibilitate reală, nu este distractivă deloc.

Pentru sportivi apar câteva probleme semnificative, pe lângă cele obişnuite: pierderea concentrării şi coordonării, tulburări de echilibru, depresie, tulburări ale dinamicii somnului (deci odihnă mai proastă, chiar dacă adormi mai repede), deshidratare (îngroşarea sângelui şi efort suplimentar pentru inimă), efect estrogenic (prin conversia testosteronului), stres inutil asupra ficatului (implicat şi în detoxifierea produşilor naturali ai efortului fizic), alterarea metabolismului carbohidraţilor şi grăsimilor (deci mecanismele de producere a energiei, grăbind apariţia oboselii musculare).”, explică Cristian Mărgărit din experienţa sa de peste zece ani în fitness şi nutriţie. Prin urmare, să rezumăm: „alcoolul este un drog sedativ care încetineşte anumite funcţii ale organismului prin sedarea întregului sistem nervos central. Efectele sunt vizibile după o singură băutură.” Astfel de „efecte sunt creşterea dispoziţiei, euforie moderată, un sentiment de bunăstare, ameţeală uşoară şi întunecarea judecăţii într-o anumită măsură, a controlului de sine, a inhibiţiilor şi memoriei. Ingestia chiar şi a unor cantităţi mici de alcool nu îmbunătăţeşte performanţa: din contră deteriorează performanţa.” Chiar şi după ce alcoolul a fost eliminat din sistem „nu înseamnă neapărat că scăderile în performanţă au fost complet eliminate în acel interval. Efectele vătămătoare ale alcoolului asupra perormanţei sunt în mod constant subestimate de persoanele care au băut alcool. Alcoolul este implicat în +/-50%  dintre toate accidentele care implică persoane majore.” Astfel, cum cineva spunea: mahmureala ta nu se va înrăutăţi de la scufundări, dar scufundările tale se vor înrăutăţi de la mahmureală. Alcoolul şi scufundările: deshidratarea, DCS, narcoză la adâncime mai mică Prin urmare, principalul pericol al scufundărilor sub influenţa alcoolului, chiar dacă la momentul scufundării nu eşti în stare de ebrietate („a te simţi bine nu rezultă neapărat în a fi apt din punct de vedere fizic”), nu este cum îţi afectează alcoolul corpul în general, ci mai exact cum îl afectează la adâncime. Pe lângă o judecată deteriorată, o preocupare majoră în legătură cu consumul de alcool o constituie efectul său de deshidratare asupra corpului. Este un fapt cunoscut că un loc central în boala de decompresie (DCS) îl ocupă deshidratarea. Când eşti într-o vacanţă de scufundări există deja destui factori care favorizează deshidratarea, pe care trebuie să îi iei în considerare pentru binele tău (mediu canicular – pierderea lichidelor prin transpiraţie; urinare – mai ales când aceasta este exacerbată de diuretice precum alcoolul şi cofeina; stomac deranjat din cauza călătoriei sau a răului de mare – mai ales când are consecinţe precum diareea şi/sau vomitarea; respiraţia – respirarea aerului uscat din butelie, aer căruia i s-a redus în mod semnificativ conţinutul de umiditate în timpul umplerii; o hidratare necorespunzătoare; chiar şi utilizatorii costumelor uscate sunt afectaţi etc.),  fără a mai adaugă şi consumul de alcool la această listă. Când eşti deshidratat, muşchii nu îşi mai îndeplinesc funcţiile aşa cum ar trebui; volumul sângelui este mai mic decât de obicei pentru că acesta este mai dens, prin urmare gazele sunt transportate mai lent, deci este mai greu să elimini nitrogenul acumulat în corp. Chiar dacă declaraţia conform căreia deshidratarea favorizează DCS este încă una contestată de anumite studii, scafandrii tehnici o iau totuşi în serios, după cum precizează Divernet într-un articol: „Cei care se consideră «scafandri serioşi» sunt preocupaţi să se menţină hidrataţi. Scafandrii tehnici, care petrec mult timp sub apă la palierele de decompresie, cel mai adesea vor evita alcoolul în vacanţele lor de scufundări şi vor lua fluide de consumat în apă. Scutecele şi valvele pentru urinat [pee-valves] sunt la ordinea zilei pentru scafandrii tec care folosesc costume uscate, pentru că au nevoie de aport de lichide şi nu au opţiunea de a-şi încheia scufundarea mai devreme!Constantin „Costa” Benedic, instructor român de scufundări pentru diverse organizaţii (Instructor PADI IDC Staff, Instructor ANDI Technical SafeAir (Technical Tri-Mix) L3, Instructor TDI Advanced Nitrox, Instructor DAN), a declarat pentru mydive.ro: „Scufundările şi alcoolul: un singurcuvânt, incompatibile! Consumat atât înainte, cât şi după scufundare, alcoolul afectează sistemul nervos central şi măreşte şansele deshidratării organismului, iar deshidratarea la rândul ei este un factor care măreşte şansele accidentelor de decompresie (DCS). Întreaga teorie despre relaţia între alcool (şi fumat) şi scufundări se găseşte pe site-urile de specialitate, deci trataţi-o cu maximă seriozitate.” În orice caz, pentru că simptomele stării de ebrietate sunt similare cu cele ale DCS, la cea mai mică suspiciune, va trebui să fiţi trataţi în camera hiperbarică ca măsură preventivă, deoarece nu se poate determina clar care este adevărata sursă a simptomelor. Un alt motiv de îngrijorare când beţi alcool şi vă scufundaţi este posibila instalare a narcozei la o adâncime mai mică decât normal (mai puţin de 30-40m), care, în cazuri extreme, poate duce la înecare. Aşa cum combinarea unui sedativ cu altul poate avea consecinţe dramatice, combinarea narcozei cu un sedativ precum alcoolul poate avea acelaşi rezultat. După cum se menţionează în Enciclopedia Scufundărilor Recreaţionale a PADI (pg. 5-22, Autor al capitolului: dr. Karl Shreeves, dr. John Lewis), sedativele „[…] au un efect parasimpatolitic, ceea ce se traduce prin blocarea transmiterii anumitor semnale nervoase, adică modalitatea principală în care se petrece anestezia. La nivelul mării, aceste medicamente pot avea un efect sedativ, deşi se prea poate să nu îl observaţi. La adâncime, pe de altă parte, efectul lor poate creşte narcoza prin acţiunea lor sinergică. Alcoolul este în mod special un drog puternic în această privinţă […]. S-a dovedit că unele dintre aceste narcotice pot cauza narcoză extremă la adâncimi mici, precum 18 metri.Gestionarea situaţiilor în safari-urile de scufundări, siguranţa scufundărilor, presiune de integrare Când vine vorba de practici, standarde şi recomandări, majoritatea organizaţiilor lucrează către „consolidarea unei culturi de separare a alcoolului de activităţile de scufundări”. În toată lumea, entităţi precum NOAA (Administraţia Oceanică şi Atmosferică Naţională), Marina Statelor Unite, Reef Check Australia şi o serie de universităţi au reglementat consumul de alcool la scufundări. Standardul acceptat este că „scafandrii ar trebui să se abţină de la consumul de alcool cu minim 12 ore înainte de scufundare”. Când se practică scufundări pe parcursul mai multor zile, consumul de alcool este descurajat şi mai mult, este esenţial să te menţii hidratat, cum este la fel de important să te odihneşti şi să mănânci corect. Ţinând cont de toate cele de mai sus, misiunea cea mai grea pare să revină coordonatorului sau organizatorului unei excursii de grup, responsabil de cum au loc scufundările şi de riscurile asumate. Ei bine, el/ea se poate inspira de la operatorii de astfel de excursii din întreaga lume şi poate alege cea mai potrivită abordare pentru acea situaţie specifică. Se poate ajunge chiar la o metodă „mai catolică decât Papa”, până la impunerea unei ore de stingere şi limitarea consumului de alcool înainte/după o scufundare. Motivul e simplu: în final, eşti răspunzător pentru clienţii tăi; i-ai adus într-o călătorie şi eşti responsabil să îi aduci acasă în siguranţă. Bineînţeles, toţi sunt adulţi şi responsabili de acţiunile şi comportamentele lor, dar ca organizator eşti acolo pentru a preveni orice probleme care apar din diferenţe de opinii şi sigur reputaţia ta nu se va îmbunătăţi cu nişte incidente datorate permiterii consumului de alcool… De aceea poţi chiar să alegi să le oferi scafandrilor să semneze un formular de renunţare – „scafandru refuză consiliere”. S-a mai întâmplat în alte cazuri să se refuze umplerea buteliilor scafandrilor care au băut şi să li se refuze scufundarea. Ce e mai bine: să te numească spărgător de gaşcă sau să fii pus în situaţia celui care nu a putut să administreze situaţia şi consecinţele acesteia? În acest caz, al excursiilor de grup, problema nu este ceea ce faci în vacanţa ta de scufundări – eşti o persoană matură şi responsabilă de acţiunile tale, întrebarea este cum este afectată siguranţa partenerului tău de scufundări şi a celorlalţi scafandri de obiceiurile tale de a consuma alcool. Ca să nu mai vorbim că un incident ar afecta întregul grup în cazul unei astfel de excursii. Michael Elbeshausen, directorul regional PADI pentru Germania de Nord şi Europa de Est (Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia), a declarat pentru mydive.ro într-un interviu recent pe tema alcoolul şi scufundările într-un liveaboard: „Ei bine, în esenţă, băutul şi scufundările nu se potrivesc deloc… asta e ce mi-a spus tatăl meu, care a început să se scufunde în 1971, şi nu am încălcat niciodată această regulă, în afară de o situaţie singulară în Bonaire, şi aceea a avut un impact real şi a fost o experienţă totală pentru mine şi de atunci, ei bine, am 42 de ani acum, deci jumătate din viaţă nu am mai repetat-o, prin urmare a fost o lecţie de viaţă.” La final, dar nu în cele din urmă, o altă chestiune importantă de avut în vedere într-o excursie de grup este presiunea de integrare. Pentru că perspectiva de a nu face parte din grupul „glumeţ” poate reprezenta pentru mulţi un factor de decizie în acceptarea consumului de alcool şi, mai departe, de a se scufunda dupa acesta într-un mod nesigur. Iar înainte de orice decizie, amintiţi-vă că „alcoolul nu te poate ajuta niciodată să faci un lucru mai bine; te poate doar ajuta să îţi fie mai puţin ruşine de greşelile tale.” Scufundări în siguranţă!

Y


Poti scrie un comentariu, sau poti pune un trackback de pe blogul tau:

Scrie un comentariu

Promovează MyDive

Poţi ajuta la promovarea MyDive, apăsând butoanele de Like din site sau punându-ţi una dintre insigne pe blogul tău

Multimedia

Fotografii şi videoclipuri

Contact

Întrebări, critici sau laude? Aici ne poţi contacta

Bg