Nu există excursie de scufundări în care să fi fost fără o competiţie despre cât aer se consumă la o scufundare! Este unul dintre acele concursuri inevitabile când un grup se află pe barcă şi care provoacă fie frustrări, fie accese de superioritate. Pentru mine, angoasa timpului în care îmi consum aerul distruge plăcerea de a explora, aşa că am renunţat la ea demult.
Cei care fac scufundări în apnee ne-ar spune că singura cerinţă pentru timpul petrecut sub apă nu este durata acestuia, ci starea pe care o determină unui scufundător. Pe de altă parte, există un minim necesar când eşti într-un grup, la scuba diving: un consum rapid de aer poate limita o excursie subacvatică pentru colegii de scufundare şi nu e plăcut să fii cauza unei experienţe neplăcute. În final, consumul de aer e o chestiune de echilibru: trebuie să fii conştient de el, fără a-l lăsa să devină o obsesie.
Acestea fiind zise, trebuie notat că fiecare persoană are un consum specific de aer, determinat de factori individuali, dar şi de profilul unei scufundări. Cu o butelie obişnuită (12l), în ape limpezi, fără curenţi şi la o adâncime de până la 10 metri, orice scufundător care îşi controlează flotabilitatea poate rămâne peste o oră sub apă. Dacă schimbăm condiţiile şi avem o scufundare mai solicitantă şi/sau mai adâncă, este evident că şi timpul se va reduce corespunzător.
Când vorbim de profilul scufundării, vorbim în primul rând de adâncime. Adâncimea unei scufundări influenţează direct presiunea cu care scufundătorul primeşte aerul. La adâncime mai mare este evident că toată lumea consumă mai repede aerul – spre exemplu, la 10 metri sub apă consumi de două ori mai mult aer decât la suprafaţă. Acesta e un detaliu de luat în calcul când se planifică o scufundare. Pentru cei interesaţi, există formule cu care se poate calcula destul de exact consumul de aer al unui scufundător, pe baza ratei de consum la suprafaţă (surface consumption rate). Un alt factor care ţine de profilul scufundării este prezenţa curenţilor – dacă avansăm împotriva curentului, întotdeauna vom consuma mai mult aer.
Consumul de aer e afectat însă de mult mai mulţi factori individuali. În general, scufundătorii mai puţin experimentaţi respiră şi se mişcă mai rapid sub apă, consumând mai mult aer. Dar sunt mulţi alţi factori în afara experienţei care pot afecta rata respiraţiei, de la vârstă şi greutate până la pregătirea fizică şi confortul scufundătorului.
Confortul în timpul scufundării este foarte important: dacă îţi e frig pentru că nu porţi costumul potrivit, vei consuma mai mult aer. Dacă eşti nervos sau surescitat, vei folosi de asemenea mai mult aer. Dacă nu ai o condiţie fizică bună, ajungi la acelaşi rezultat de câte ori e nevoie de un pic de efort. Mişcarea mâinilor nu numai că nu ajută la deplasare, dar are toate şansele să crească consumul de aer. Acelaşi efect îl au părţile din echipament pe care nu le-aţi securizat şi atârnă libere pe lângă corp sau o poziţie verticală (care vă pune în situaţia să luptaţi cu mai multă presiune la înaintare) în locul celei corecte, orizontale.
Un bun control al flotabilităţii ajută şi consumul de aer: altfel, dacă foloseşti aerul de-a lungul întregului dive pentru a înainta în sus sau jos, cu siguranţă vei consuma mai mult. Prima verificare trebuie deci făcută greutăţilor – o supraîncărcare va accelera cu siguranţă consumul de aer. Echipamentul cu probleme (gen „o găurică”) nu ajută nici el şi de aceea e atât de important să îl verificaţi periodic.
În concluzie, cu cât un scufundător are o condiţie fizică mai bună, e mai relaxat, se mişcă mai puţin sub apă şi are mai multă experienţă, cu atât mai mult aer va avea la dispoziţie în timpul scufundării.
Nu încercaţi să optimizaţi consumul de aer ţinându-vă respiraţia – nu numai că nu veţi reuşi, dar vă puneţi şi în primejdie, încălcând una dintre regulile de bază la scufundări. În schimb, v-ar ajuta să folosiţi snorkel-ul la suprafaţă, în loc să trageţi aer tot din detentor.
Oricât de dezamăgitor ar putea fi consumul de aer, să nu uitaţi că trebuie să verificaţi constant cât aer mai aveţi – scufundarea trebuie încheiată înainte ca acul să ajungă în zona roşie a manometrului.
Dacă aţi verificat toate cele de mai sus, oricum mai aveţi soluţii de îmbunătăţire: un curs de relaxare a respiraţiei, după cum ne explica Suzanne aici.
Ca notă de final, nu deveniţi obsedaţi de consumul vostru: dacă sunteţi preocupaţi să nu consumaţi prea mult aer, sigur veţi consuma mai mult:).



