My Dive in: Romana English
RSS Articole My Dive

Catania – trăind în braţele vulcanului Etna

Se spune că „acasă este unde ţi-e inima”; dar ce faci oare când inima ţi-e împărţită în locuri din întreaga lume?! Poate că atunci încerci să le vizitezi pe toate cât de des poţi şi să te bucuri de fiecare moment dat în locul acela. Aşa este Sicilia pentru mine. După ce am locuit aici pentru aproape un an, cu ceva timp în urmă, am avut din nou oportunitatea de a călători în această zonă unică, pentru a descoperi noi locuri şi a revedea altele deja cunoscute.

Catania este cel mai mare oraş de pe coasta estică (al doilea după Palermo, care se află în nord), situat la Marea Ionică, la poalele muntelui Etna (3323m), un vulcan foarte activ, care erupe constant (informaţii despre cele mai recente erupţii se găsesc aici). Oraşul şi împrejurimile sale au fost distruse în 1669 de „Mongibello” (Muntele Etna în italiană; o combinaţie de cuvinte arabe şi latine care înseamnă „munte”) sau „Muncibeddu” în dialect, dar dacă vorbeşti cu localnicii îţi vor spune că nu se tem de puternicul şi maiestuosul munte pentru că Etna este un vulcan prietenos. Şi aşa este, dacă te gândeşti că lava solidificată, bogată în minerale, creează un sol fertil pentru podgorii, livezi şi altele asemenea, susţinând dezvoltarea zonelor din jurul său.

Este uşor să-ţi personalizezi vacanţa pe coasta de est a Siciliei pentru că există numeroase zboruri către cel mai aglomerat aeroport al insulei. Din Bucureşti există zboruri directe către Catania, de patru ori pe săptămână în timpul verii şi de trei ori iarna. Biletul este ieftin mai ales dacă e rezervat din vreme, zborul durează aproximativ două ore, se poate face check-in online la plecarea din Bucureşti pentru a evita orice neplăceri în aeroport (din păcate aeroportul internaţional Băneasa/Aurel Vlaicu e folosit de BlueAir) şi se pot achiziţiona 32 de kilograme de bagaj dacă vrei să-ţi transporţi echipamentul de scufundări cu tine (aeroportul din Catania a fost primul în care s-a ştiut ce este un detentor şi pentru ce este utilizat, deci a fost pentru prima dată când nu a trebuit să-l scot din bagaj pentru a-l arăta – a fost util să ştiu cum se spune în italiană la detentor;)). La aeroportul Catania-Fontanarossa Vincenzo Bellini se poate lua un taxi de la „Sosiri” sau se poate face o comandă pentru Radio Taxi (care ar trebui să fie puţin mai ieftin), dar oricum toate taxiurile folosesc aceeaşi rută ocolitoare şi costul călătoriei până în oraş va fi de aproximativ 20€; de asemenea, se poate lua autobuzul A.M.T. numărul 457 (biletul costă 1 euro, este valabil pentru 90 de minute pe toate liniile şi poate fi cumpărat la chioşcurile de ziare sau tutungerii) care are opriri pe ruta sa care conectează gara de aeroport.

Odată ajuns, există numeroase alegeri în privinţa cazării, oraşul fiind plin de hoteluri şi tipicele B&Bs; ultimele sunt un fel de hosteluri mai evoluate, care oferă un mic dejun italian (de regulă dulce) şi de aici şi numele de „bed&breakfast”. Preţurile pentru acestea variază între 40 şi 75 euro pentru o cameră de o persoană şi între 60 şi 100 euro pentru o cameră dublă, în funcţie de zona în care sunt situate şi de clădirea în care se află (clădire de apartamente, vilă etc.). De asemenea, există hoteluri premium (aşteptaţi-vă la mai mult de 100 euro pe noapte) dintre care poţi alege sau, dacă îţi doreşti linişte (deşi Catania nu este prea zgomotoasă), te poţi caza într-unul dintre micile oraşe din vecinătatea Cataniei, care sunt bine conectate de autobuze, chiar dacă acestea trec doar o dată pe oră. Există şi centre de scufundări care oferă cazare la hotelurile unde se află, deci alegerea îţi aparţine.

Katane (fondată de calcidieni în 729 Î.Hr.) a fost o colonie grecească pe care au condus-o de-a lungul istoriei, asemeni Siciliei, romanii, bizantinii, musulmanii şi normanzii. Oraşul a fost reconstruit de Vaccarini şi Ittar după erupţia din 1669 şi cutremurul devastator care a urmat în 1693, astfel că arhitectura este coerentă, predominant în stil baroc. Ce şochează în plimbările prin oraş este piatra lavică folosită pentru trotuare, „palazzi” (clădiri de apartamente) şi alte monumente. E ca şi cum ai trăi în pântecele Etnei după ce s-a domolit. 

În funcţie de ce doreşti să faci, oraşul Catania oferă numeroase posibilităţi. Dacă îţi place să mergi şi să înţelegi mai bine cultura în care te introduci, atunci poţi să-ţi pui încălţările confortabile şi să o porneşti: nu pierde piaţa principală a oraşului (Piazza del Duomo) – un sit din patrimoniul universal, unde se află principala catedrală; u Liotru – fântâna (Fontana dell’Elefante) cu statuia unui elefant care are un obelisc egiptean crescându-i din spate – acesta este simbolul Cataniei şi „amuleta de protecţie” împotriva furiei Etnei, după cum ne explică legenda; Piaţa de Peşte (La Pescheria), locul unde, în fiecare dimineaţă până la prânz, poţi vedea toate bunătăţile pe care le furnizează marea Ionică – peşte spadă, scoici, caracatiţe etc.; aruncă o privire şi la Fântâna Amenano (La Fontana dell’Amenano), unde poţi vedea râul Amenano care curge pe sub oraş, după ce a fost îngropat de una dintre erupţiile Etnei; Teatrul Massimo Bellini (Teatro Massimo Bellini), numit după compozitorul Vincenzo Bellini (poate aţi auzit de operele sale faimoase, ca „Norma” sau „Puritanii/I puritani”), se află şi el în apropiere; Castelul Ursino  (Castello Ursino) aflat cândva pe ţărmul mării, este astăzi înconjurat de uscat după o erupţie; Mănăstirea San Nicolò all’Arena (Monastero di San Nicolò all’Arena); rămăşiţele teatrului roman şi ale amfiteatrului şi multe altele.

Dacă te interesează cumpărăturile, fă o tură pe Via Etnea – un lung bulevard care se întinde de la nord la sud, cu magazine şi cafenele, şi apoi odihneşte-te în frumoasele grădini ale Vilei Bellini, situate în partea de nord a bulevardului.

Dacă vrei doar să te odihneşti la soare, poţi alege dintre zecile de plaje cu nisip – private (trebuie să plăteşti intrarea şi suplimentar şezlongul şi umbrela) şi publice (gratuite) – aflate în La Plaja, în partea sudică a oraşului (poţi să iei autobuzul 427 din Piazza Borsellino) sau poţi să te aşezi pe stânci de lavă în apropierea portului (de obicei se construiesc platforme când începe sezonul, cândva în iunie).

Dacă eşti amator de petreceri nocturne, oraşul devine aglomerat şi zgomotos cu tineri care se revarsă pe străzi din barurile şi pub-urile aflate în apropierea pieţei centrale, poţi să admiri spectacolele de stradă cu Capoeira, concerte improvizate şi multe altele.

Cum vizitezi oraşul din care pufăitul Etnei se observă zi şi noapte, ar trebui să mergi în una dintre excursiile disponibile şi să vizitezi Parcul Etna – o rezervaţie naturală care include muntele şi versanţii săi. Poţi vizita diferite cratere stinse, peşteri de lavă create prin solidificarea lavei care curgea sau poţi să mergi în drumeţii pe munte, apropiindu-te de vârf. Noi am încercat un tur cu Etna Experience şi ne-a plăcut – ghidul poseda vaste cunoştiinţe şi a alocat timp să răspundă la toate întrebările. Primeşti o gustare în excursia de jumătate de zi (pizza şi suc, mai mult decât suficient), deci nu ai nevoie de provizii, dar ai nevoie de încălţări sport sau pentru munte (fără tocuri sau altele asemenea) şi o jachetă sau ceva similar pentru că pe pante vântul poate să bată destul de puternic.

Pentru scufundători e bine de ştiut că majoritatea centrelor sunt localizate în oraşele din preajma Cataniei, cu acces la cele mai bune locaţii de scufundări de pe coasta estică. Nu e o problemă nici să locuieşti în Catania şi să te deplasezi la unul dintre centrele din Aci Castello, Aci Trezza sau Acireale (oraşe aflate în partea de nord a Cataniei), pentru că există mai multe autobuze cu care poţi ajunge acolo (autobuzul numărul  534 se opreşte la Aci Castello) şi, din nou, poţi cumpăra un bilet de 1 euro pentru 90 minute sau chiar un bilet de o zi de 2,50 euro. Apa este un pic rece la început de iunie (18-20°C), dar, odată ce vara pune stăpânire, poate ajunge la 26-28°C în august. Vizibilitatea este destul de bună; apa nu este la fel de sărată ca în Marea Roşie, deci verificaţi-vă greutăţile înainte de scufundare. Un neajuns al coastei ionice este poate că depinzi de vreme pentru scufundări (din barcă sau de la mal), dar odată ce marea se calmează nu e nicio problemă, trebuie doar să fii atent/ă unde calci. De obicei se contruiesc platforme şi scări pentru a rezolva această problemă, dar, dacă ajungeţi acolo la începutul sezonului, cum ni s-a întâmplat nouă, aveţi parte de scufundări de la mal sau de „la” stânci :) şi de echipare în apă. Preţurile sunt diferite în funcţie de tipul scufundării – de pe barcă sau de la mal (mai ieftine) şi variază între 30 şi 50 euro per scufundare (buteliile şi greutăţile sunt incluse, fără băutură sau mâncare pe barcă). Siturile sunt unice, lava creând sub apă peisaje cosmice; poţi să vezi (şi să mănânci) mulţi arici de mare (ricci di mare), Nudibranhiate mari (ne-a plăcut mult enorma „văcuţă de mare/vachetta di mare”  în alb şi negru, pe care am vazut-o).

În timpul verii vremea seamănă cu cea din Egipt, e sufocant de cald şi uscat, locurile sunt aglomerate şi destul de scumpe, august fiind luna de vacanţă a italienilor şi nu numai. Septembrie sună mai bine, apa rămâne caldă după vară şi sunt mai puţini oameni în zonă. O opţiune poate fi şi din aprilie în iunie, dar e de reţinut că pentru scufundări este în afara sezonului şi apa e mai rece.

Şi nu poţi pleca din Catania fără să încerci ce are mai bun bucătăria locală: bineînţeles paste şi pizza, vin (Nero d’Avola şi Marsala sau Zibibbo [cunoscut şi ca Muscat de Alexandria] – un vin licoros), îngheţată etc. Trebuie să încerci lucrurile pentru care e faimoasă Sicilia (nu neapărat în această ordine): „arancine” (bulgări de orez prăjiţi şi umpluţi cu carne, mazăre sau brânză ), „granite” (gheaţă zdrobită şi aromată) – nu-i stârniţi pe catanezi cu cine are cea mai bună „granita”, cea din Palermo (inamicul numărul unu al Cataniei) sau cea din Catania –  ambele sunt delicioase, deşi cea din Catania este mai fină, mai mătăsoasă şi mai apropiată de îngheţată; nu pleca din Sicilia fără să guşti un „cannolo” (un tub crocant din paste făinoase umplut cu brânză „ricotta”) – viaţa ta nu va mai fi la fel; „cassata” siciliană – o prăjitură dulce cu „ricotta” (brânză proaspătă), „torrone” – un fel de nuga, „Frutta di Martorana” – marţipan modelat ca fructe; ar trebui încercat şi tot ce se cultivă în zonă: capere, măsline, portocale roşii, anghinare, smochine, miere şi multe altele. 

Mai multe fotografii aici 

Y


Poti scrie un comentariu, sau poti pune un trackback de pe blogul tau:

Scrie un comentariu

Promovează MyDive

Poţi ajuta la promovarea MyDive, apăsând butoanele de Like din site sau punându-ţi una dintre insigne pe blogul tău

Multimedia

Fotografii şi videoclipuri

Contact

Întrebări, critici sau laude? Aici ne poţi contacta

Bg